decebalus
per scorilo (pentru scurgere); dialect italic antic
Decebalus; formă latinizată din Dacebală
perscorilo.wma
Windows Media Music Datei 324.9 KB
decebalus2b.mp3
mp3
decebalus.wav
Wave Audio Datei 1.7 MB
decebalus2.ogg
Audio Datei 154.5 KB

 

 

 

 

Pe vas sînt două ştampile. Una este DECEBALUS şi cealaltă, scrisă întors, este PERSCORILO. Ambele sînt scrise cu caractere latineşti.Forma DECEBALUS nu e dacică. Pe plăcile de plumb dacice forma este DACEBALO.

 

PERSCORILO este într-un dialect italic din acel timp. Exprimarea cu PER apare doar în latină, italiană şi în dialectele italiene. Exemple: PER PEDES, latină, pe picoare, adică pe jos. PER ME, ital, pentru mine. PER TE, ital, pentru tine.

 

La ce servea vasul

 

Acesta a fost un vas pentru făcut brînză.El are patru găuri de scurgere în partea de sus, aproape de buză. Tot aşa au şi vasele de făcut brînză din ziua de azi. Acestea sînt mult mai mari şi făcute din aramă.Tot aşa au şi aceste în partea de sus, sub buză, găuri pt scurgere.Ele au rolul de a împiedeca ridicarea nivelului materialului din vas atunci cînd brînza este scoasă.Se pune laptele la prins în vas pînă aproape de găuri.După ce se prinde partea mai uşoară, brînza, stă la suprafaţă. Este scoasă şi azi cu o bucată mare de pînză ce e ţinută cu dinţii de o latură iar cealaltă latură este introdusă în vas cu ambele braţe pînă aproape de nivelul umerilor.Brînza nu poate trece peste buza vasului cînd se introduce pînza din cauză că nivelul zerului va scădea deoarece surplusul se scurge prin aceste găuri. După ce omul întoarce pînza pe sub stratul de brînză lasă pînza acum cu brînza în ea suspendată deasupra vasului ca să se scurgă tot zerul.SCORILO se numea această scursură ce rămîne în vas. Denumirea nu este dacică. Dacii numeau asta ca şi noi azi: ZĂR.

 

Forma vasului

 

Acest vas poate sta foarte bine fără un stativ special în pămînt introdus fiind cel puţin pe trei sferturi. Marele avantaj este că vasul va păstra o temperatură convenabilă chiar şi în nopţile mai reci care ar putea opri procesul de fermentaţie. Cred că vasul a avut şi capac, cel mai probabil de lemn, peste care noaptea dacă era prea frig se puneau ţoale.

Este cu siguranţă un vas din perioada romană. Avînd în vedere apropierea de Sarmisegetusa, limba şi literele de pe el acesta a fost folosit de romanii dintr-un castru pt producerea de brînză. Au notat pe fiecare vas numele furnizorilor de lapte, în acest caz Decebalus. Forma vasului nu mi se pare dacica. In Orient s-au mai găsit vase de forme asemănătoare. Nu are nevoie de stativ pt că se punea pe trei sferturi în pămînt. Astfel laptele pus la prins nu se răcea noaptea mai ales dacă vasul avea capac iar peste capac erau puse țoale sau blană de oaie.Mi se pare probabil că acest vas nu a fost făcut de daci ci de militari romani ce proveneau din Orient. Cred că nu știau nici carte. Au primit cuvintele ce trebuiau scrise pe vas și le-au scris rău. Le/au așezat rău. Trebuia să le fi scris în oglindă, așa cum se fac ștampilele. Acele înscrisuri de pe vase erau în primul rînd pt ofițerii care controlau activitățile.